joi, 7 mai 2009

Cultura creativitatii

Inca un articol interesant citit si iarasi imi gasesc subiect de reflectie. Care-i legatura dintre "talent retention" si "culture of creativity"? Pai a doua o determina pe prima si amandoua definesc o organizatie de succes si mai mult, capabila de succes pe termen lung, indiferent de schimbarile ce se vor produce in mediul in care actioneaza!
Deci, cum reusim sa cream un mediu in care omul talentat si destept sa se simta ca pestele in apa? Articolul ne da prima indicatie: s-a apucat un cercetator (american evident) sa puna cap la cap vreo 350 de studii si concluzia este: "In a nutshell, those studies show that when employees feel their contributions are valued and their supervisors care about their well-being, they have less stress and work harder. They also increase involvement in the organization, standard job performance, creativity, and loyalty, which results in higher retention rates."
Deja incepem sa ne gandim: se intampla asta si la mine la serviciu? Daca nu, de ce oare? Mhm ...
Dar sa mergem mai departe, sa detaliem mai mult: "The research shows that this happens mostly when they receive discretionary favorable treatment, are listened to, and their managers and supervisors convey their appreciation for their contributions. Seems to me that Leaders need to learn how best to engage people in genuine and generative dialogue that harnesses their wisdom and expertise for solving organizational challenges and for finding the best ways to be flexible and able to deal with change. This will be a win-win since the organization will benefit from their contribution, and the employees will feel valued and appreciated."
Dupa mine cuvantul cheie de aici este a asculta. Ma uit in jurul meu si mi se pare incredibil cat de putin asculta managerii! Da, tendinta naturala intr-un bussiness este ca managerul sa fie supus unui val de chestiuni asa-zis urgente, care trebuie rezolvate numaidecat. Si multi, in majoritatea timpului, cad in capcana lor.
Treaba unui manager de talente nu este sa dea ordine. Treaba lui e sa-si asculte oamenii, sa le canalizeze energia creativa, sa le dea rolul potrivit cu aspiratiile si abilitatile lor.
Nu ai o echipa de oameni destepti si le spui ce sa faca, cum si cand. Le dai eventual idei, le asculti opiniile si ii ajuti sa le transforme intr-o directie clara. Le arati directia si prioritatile atunci cand trebuie.
Desi poate ti-e tema de asta, renunti la o parte din responsabilitatile, autoritatea si rolul tau in favoarea lor. Vei obtine la schimb ceva mult mai valoros decat autoritatea formala cu care ai fost investit: incredere, respect si admiratie. Adica autoritate castigata, informala. Mult mai pretioasa daca stai sa te gandesti.

2 comentarii:

  1. Ce se intampla daca ai insa un leader/PM care a fost angajat tocmai ca sa vina cu idei destepte? Cum ar trebui sa procedeze?

    Fiecare din studiile astea pornesc de la premiza ca exista un manager care stie sa fie doar manager si o echipa de oameni destepti si se incearca rezolvarea problemei: cum coordoneaza manageru o echipa de genii a.i. sa fie un win win. Manageru nu tre sa le dea ordine ca oricum aia sunt mai destepti iar ei tre sa vina cu idei noi.

    Dar invers? Ok, ai un grup de oameni destepti care sunt si manageri. Aici cum decurg lucrurile? Va fi legat de maini si de picioare pentru ca tre sa-si asculte angajatii si nu-si va putea testa ideile sau le va dicta ce sa faca?

    RăspundețiȘtergere
  2. Lucrurile nu trebuie duse la extrem. Manageru nu este un ascultator pasiv. Daca se bucura de oarecare respect (autoritate castigata) din partea oamenilor lui, atunci ii va fi usor sa-si promoveze ideile. In esenta, oamenii asteapta de la un manager o directie, care poate veni si sub forma de idei.

    RăspundețiȘtergere